12 definiții pentru pedepsie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PEDEPSÍE, pedepsii, s. f. (Pop.) Epilepsie. – Contaminare între epilepsie și pedeapsă.

PEDEPSÍE, pedepsii, s. f. (Pop.) Epilepsie. – Contaminare între epilepsie și pedeapsă.

pedepsie2 sf [At: MAT. FOLK. 192 / Pl: ~ii / E: pedepsi + -ie] (Îvp) 1-2 Pedeapsă (4-6).

pedepsie1 sf [At: CREANGĂ, A. 84 / Pl: ~ii / E: ctm epilepsie + pedeapsă] (Pop) Epilepsie.

PEDEPSÍE s. f. (Popular) Epilepsie. La unia le umblau buzele, parcă erau cuprinși de pedepsie. CREANGĂ, A. 84.

pedepsie f. pop. Mold. epilepsie (considerată de popor ca o pedeapsă divină): la unii le umblau buzele, parcă erau cuprinși de pedepsie CR.

epilepsie f. boală caracterizată prin convulsiuni periodice și prin o pierdere subită a cunoștinței și a sensibilității; poporul o numește eufemistic aboală, alteale, ceasul cel rău, ducă-se-pe-pustii și pedepsie.

*epilepsíe f. (vgr. epilepsía și epílepsis, apucare subită. V. cata-lepsie, pro-lepsă). Med. O boală nervoasă caracterizată pin leșin și convulsiunĭ, numită popular boala copiilor, ducă-se pe pustiĭ, întimpinare ș. a. – Vulg. pedepsie.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

pedepsíe (pop.) s. f., art. pedepsía, g.-d. pedepsíi, art. pedepsíei

pedepsíe s. f., art. pedepsía, g.-d. art. pedepsíei


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PEDEPSÍE s. v. condamnare, epilepsie, osândă, pedeapsă.

pedepsie s. v. CONDAMNARE. EPILEPSIE. OSÎNDĂ. PEDEAPSĂ.

Intrare: pedepsie
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pedepsie
  • pedepsia
plural
  • pedepsii
  • pedepsiile
genitiv-dativ singular
  • pedepsii
  • pedepsiei
plural
  • pedepsii
  • pedepsiilor
vocativ singular
plural