12 definiții pentru pedepsie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

pedepsie2 sf [At: MAT. FOLK. 192 / Pl: ~ii / E: pedepsi + -ie] (Îvp) 1-2 Pedeapsă (4-6).

pedepsie1 sf [At: CREANGĂ, A. 84 / Pl: ~ii / E: ctm epilepsie + pedeapsă] (Pop) Epilepsie.

PEDEPSÍE, pedepsii, s. f. (Pop.) Epilepsie. – Contaminare între epilepsie și pedeapsă.

PEDEPSÍE, pedepsii, s. f. (Pop.) Epilepsie. – Contaminare între epilepsie și pedeapsă.

PEDEPSÍE s. f. (Popular) Epilepsie. La unia le umblau buzele, parcă erau cuprinși de pedepsie. CREANGĂ, A. 84.

pedepsie f. pop. Mold. epilepsie (considerată de popor ca o pedeapsă divină): la unii le umblau buzele, parcă erau cuprinși de pedepsie CR.

epilepsie f. boală caracterizată prin convulsiuni periodice și prin o pierdere subită a cunoștinței și a sensibilității; poporul o numește eufemistic aboală, alteale, ceasul cel rău, ducă-se-pe-pustii și pedepsie.

*epilepsíe f. (vgr. epilepsía și epílepsis, apucare subită. V. cata-lepsie, pro-lepsă). Med. O boală nervoasă caracterizată pin leșin și convulsiunĭ, numită popular boala copiilor, ducă-se pe pustiĭ, întimpinare ș. a. – Vulg. pedepsie.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

pedepsíe (pop.) s. f., art. pedepsía, g.-d. pedepsíi, art. pedepsíei

pedepsíe s. f., art. pedepsía, g.-d. art. pedepsíei


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PEDEPSÍE s. v. condamnare, epilepsie, osândă, pedeapsă.

pedepsie s. v. CONDAMNARE. EPILEPSIE. OSÎNDĂ. PEDEAPSĂ.

Intrare: pedepsie
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pedepsie
  • pedepsia
plural
  • pedepsii
  • pedepsiile
genitiv-dativ singular
  • pedepsii
  • pedepsiei
plural
  • pedepsii
  • pedepsiilor
vocativ singular
plural