pedant, ~ă [At: HELIADE, O. II, 81 / Pl: ~nți, ~e / E: fr pédant, ger pedant] (D. oameni) 1 a Care are pretenții de erudiție și de competență Si: (înv) pedantesc (1), pedantic (1). 2-5 av, a (Într-un mod) (exagerat de) meticulos Si: (înv) pedantesc (2-3), pedantic (2-3). 6-7 smf, a (Persoană) care face mereu paradă de erudiție, de competență deosebită. 8-9 smf, a (Persoană) care supără prin minuțiozitate exagerată în lucrurile cele mai neînsemnate. 10 smf (Frî) Profesor. 11 smf (Frî) Învățător.