7 definiții pentru peșchegiu


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PEȘCHEGÍU, peșchegii, s. m. (Înv.) Funcționar al seraiului care era însărcinat cu perceperea tributului și cu păstrarea darurilor făcute sultanului. ♦ (Rar) Persoană care așteaptă să primească peșcheșuri (1), care este obișnuită să primească peșcheșuri; p. ext. chilipirgiu. – Din tc. peșkeșči.

peșchegiu sm [At: FILIMON, O. I, 207 / Pl: ~gii / E: tc peșkeșçi] 1 Funcționar al saraiului însărcinat cu perceperea tributului și cu paza darurilor primite de la sultan. 2 (Rar) Persoană care obișnuiește să primească peșcheș. 3 Persoană care primește mită.

PEȘCHEGÍU, peșchegii, s. m. Funcționar al seraiului care era însărcinat cu perceperea tributului și cu păstrarea darurilor făcute sultanului. ♦ (Rar) Persoană care așteaptă să primească peșcheșuri (1), care este obișnuită să primească peșcheșuri; p. ext. chilipirgiu. – Din tc. peșkeșči.

PEȘCHEGÍU, peșchegii, s. m. (Învechit) Funcționar al seraiului, căruia îi era încredințată perceperea sau paza tributurilor și a darurilor primite de sultan. începu, după obiceiul turcesc din acei timpi, a trimite la capagii, peșchegii și imbrohori împărătești, ca să-i ceară capul. FILIMON, C. 190. 4. ♦ Fig. Cel care obișnuiește să primească peșcheș; chilipirgiu.

PEȘCHEGÍU ~i m. 1) ist. Slujbaș turc care avea în sarcina sa păstrarea peșcheșului. 2) depr. rar Persoană care manifestă un deosebit interes față de peșcheșuri. /<turc. peșkeșți


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

peșchegíu (înv.) s. m., art. peșchegíul; pl. peșchegíi, art. peșchegíii (-gi-ii)

peșchegíu s. m., art. peșchegíul; pl. peșchegíi, art. peșchegíii

Intrare: peșchegiu
peșchegiu substantiv masculin
substantiv masculin (M69)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • peșchegiu
  • peșchegiul
  • peșchegiu‑
plural
  • peșchegii
  • peșchegiii
genitiv-dativ singular
  • peșchegiu
  • peșchegiului
plural
  • peșchegii
  • peșchegiilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)