12 definiții pentru patrimonial


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PATRIMONIÁL, -Ă, patrimoniali, -e, adj. Care aparține unui patrimoniu, privitor la un patrimoniu; care se moștenește, ereditar; de familie. ◊ Bunuri patrimoniale = bunuri care pot fi evaluate în bani. Raporturi patrimoniale = raporturi juridice cu conținut economic. [Pr.: -ni-al] – Din fr. patrimonial.

PATRIMONIÁL, -Ă, patrimoniali, -e, adj. Care aparține unui patrimoniu, privitor la un patrimoniu; care se moștenește, ereditar; de familie. ◊ Bunuri patrimoniale = bunuri care pot fi evaluate în bani. Raporturi patrimoniale = raporturi juridice cu conținut economic. [Pr.: -ni-al] – Din fr. patrimonial.

patrimonial, ~ă a [At: NEGULICI / P: ~ni-al / Pl: ~i, ~e / E: fr patrimonial] 1-7 Care constituie un patrimoniu (1-7). 8-14 Care se referă la patrimoniu (1-7). 15-21 Care aparține unui patrimoniu (1-7). 22 (Îs) Raporturi ~e Raporturi juridice care au un conținut economic. 23 (Îs) Bunuri ~e Bunuri care pot fi evaluate în bani.

PATRIMONIÁL, -Ă, patrimoniali, -e, adj. (Jur.) Referitor la un patrimoniu, care aparține unui patrimoniu, care se moștenește, de familie; ereditar. ◊ Bunuri patrimoniale = bunuri care pot fi evaluate în bani. – Pronunțat: -ni-al.

PATRIMONIÁL, -Ă adj. Referitor la un patrimoniu; care face parte dintr-un patrimoniu. [Pron. -ni-al. / cf. fr. patrimonial, lat. patrimonialis].

PATRIMONIÁL, -Ă adj. referitor la un patrimoniu; care constituie un patrimoniu. ♦ (jur.) raporturi ~e = raporturi care au un conținut economic; bunuri ~e = bunuri care pot fi evaluate în bani. (< fr. patrimonial, lat. patrimonialis)

PATRIMONIÁL ~ă (~i, ~e) Care ține de patrimoniu; propriu unui patrimoniu. ◊ Bunuri ~e bunuri care pot fi apreciate în bani. [Sil. -ni-al] /<fr. patrimonial

patrimonial a. ce ține de un patrimoniu: avere patrimonială.

*patrimoniál, -ă adj. (lat. patrimonialis). Din patrimoniŭ: avere patrimonială.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

patrimoniál (pa-tri-, -ni-al) adj. m., pl. patrimoniáli; f. patrimoniálă, pl. patrimoniále

patrimoniál adj. m. (sil. -tri-, -ni-al), pl. patrimoniáli; f. sg. patrimoniálă, pl. patrimoniále


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PATRIMONIÁL adj. (JUR.) ereditar. (Bunuri ~.)

Intrare: patrimonial
patrimonial adjectiv
  • silabație: pa-tri-mo-ni-al info
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • patrimonial
  • patrimonialul
  • patrimonialu‑
  • patrimonia
  • patrimoniala
plural
  • patrimoniali
  • patrimonialii
  • patrimoniale
  • patrimonialele
genitiv-dativ singular
  • patrimonial
  • patrimonialului
  • patrimoniale
  • patrimonialei
plural
  • patrimoniali
  • patrimonialilor
  • patrimoniale
  • patrimonialelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

patrimonial

  • 1. Care aparține unui patrimoniu, privitor la un patrimoniu; care se moștenește; de familie.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: ereditar
    • 1.1. Bunuri patrimoniale = bunuri care pot fi evaluate în bani.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00
    • 1.2. Raporturi patrimoniale = raporturi juridice cu conținut economic.
      surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00

etimologie: