PATRICIAN, -Ă s.m. și f. Membru al clasei dominante din vechea Romă, care deținea pămînturile obștești și monopolul funcțiilor sacerdotale și politice, bucurîndu-se de toate privilegiile. ♦ Nobil, senior. // adj. Care aparține patricienilor. ♦ De origine nobilă; rafinat. ♦ Mîndru, îngîmfat. [Pron. -ci-an, pl. -ieni, -iene. / cf. fr. patricien].