Definiția cu ID-ul 1172288:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
patrafir sn [At: (a. 1588) CUV. D. BĂTR. I, 197/3 / V: epitrahil, (rar) epitrafil, epit~, (îrg) epitrahir, ~ahir[1], (înv) epatrahir, epetepetrahir[2], epetrafil, ~ahil, pătrahil, petrahil, petrail, (reg) epitrachil, epitrăhiliu, ~achir, petrachir / Pl: ~e / E: slv пєтрохиль, ngr ἐπιτραχάλι] 1 Obiect din odăjdiile bisericești, în formă de fâșie lungă de stofă brodată cu motive religioase, pe care preoții ortodocși îl poartă petrecut pe după gât, în față, în timp ce oficiază Si: orar1, paliu, stolă. 2 (Fig) Îndeplinire a obligațiilor de preot. 3 (Fig) Ceea ce câștigă un preot de pe urma oficiilor făcute în parohie. 4 (Fig) Autoritate preoțească. 5 (Pex) Forță spirituală. corectat(ă)
- În original, incorect tipărit: ~arhir. O confirmă referința încrucișată, forma variantei după alte surse, dar și analogia cu alte variante ale acestui cuvânt — LauraGellner
- Posibil greșit tipărit, în loc de epetrahir; lipsește însă o referință încrucișată pentru această variantă — LauraGellner