2 intrări
8 definiții

Explicative DEX

PĂRUT, -Ă, păruți, -te, adj. (Înv. și reg.) Aparent, închipuit; înșelător, amăgitor. – V. părea.

PĂRUT, -Ă, păruți, -te, adj. (Înv. și reg.) Aparent, închipuit; înșelător, amăgitor. – V. părea.

părut2, ~ă a [At: DIETET. 140/10 / Pl: ~uți, ~e / E: părea1] (Îrg) 1 Aparent. 2 Înșelător.

păruță sf [At: BUD P. P. 25 / Pl: ~țe / E: pară1 + -uță] 1-2 (Mar; șhp) Pară1 (1-2) (mică).

Sinonime

PĂRUT adj. v. amăgitor, aparent, înșelător.

părut adj. v. AMĂGITOR. APARENT. ÎNȘELĂTOR.

Arhaisme și regionalisme

păruță, păruțe, s.f. (reg.) flăcăruie.

părúță, păruțe, s.f. (reg.) 1. Zurgălău. 2. Flacără mică. 3. Bec. ■ Atestat cu acest sens în Maram. din dreapta Tisei. – Din pară (ref. la forma zurgălăului) + suf. -uță (MDA).

păruță, păruțe, s.f. – (reg.) Zurgălău (Apșa de Jos). – Din pară (< lat. pira) (ref. la forma zurgălăului) + suf. -uță (MDA).

Intrare: părut (adj.)
părut1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • părut
  • părutul
  • părutu‑
  • părută
  • păruta
plural
  • păruți
  • păruții
  • părute
  • părutele
genitiv-dativ singular
  • părut
  • părutului
  • părute
  • părutei
plural
  • păruți
  • păruților
  • părute
  • părutelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: păruță
păruță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • păruță
  • păruța
plural
  • păruțe
  • păruțele
genitiv-dativ singular
  • păruțe
  • păruței
plural
  • păruțe
  • păruțelor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

părut, părutăadjectiv

etimologie:
  • vezi părea DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.