7 definiții pentru partizanat
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PARTIZANÁT, (2) partizanate, s. n. 1. Faptul de a fi partizan. 2. Stare, atitudine, activitate de partizan. – Partizan + suf. -at.
partizanat sn [At: RALEA, S. T. III, 18 / E: partizan + -at] (Rar) 1-9 (Statut) (atitudine sau) activitate de partizan (1-3).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PARTIZANÁT s.n. Faptul de a fi partizan (1); activitate dusă de partizani (2) împotriva dușmanului. [< partizan + -at].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PARTIZANÁT s. n. faptul de a fi partizan; stare, atitudine, activitate de partizan; exclusivism. (< partizan + -at)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
*partizanát s. n., (atitudini) pl. partizanáte
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
partizanát s. n., pl. partizanáte
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.
PARTIZANÁT s. v. părtinire.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||