7 definiții pentru partizanat


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PARTIZANÁT, (2) partizanate, s. n. 1. Faptul de a fi partizan. 2. Stare, atitudine, activitate de partizan. – Partizan + suf. -at.

partizanat sn [At: RALEA, S. T. III, 18 / E: partizan + -at] (Rar) 1-9 (Statut) (atitudine sau) activitate de partizan (1-3).

PARTIZANÁT s.n. Faptul de a fi partizan (1); activitate dusă de partizani (2) împotriva dușmanului. [< partizan + -at].

PARTIZANÁT s. n. faptul de a fi partizan; stare, atitudine, activitate de partizan; exclusivism. (< partizan + -at)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

*partizanát s. n., (atitudini) pl. partizanáte

partizanát s. n., pl. partizanáte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PARTIZANÁT s. v. părtinire.

Intrare: partizanat
partizanat substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • partizanat
  • partizanatul
  • partizanatu‑
plural
  • partizanate
  • partizanatele
genitiv-dativ singular
  • partizanat
  • partizanatului
plural
  • partizanate
  • partizanatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)