opțiuni
  • info
2 intrări
15 definiții

Explicative DEX

PAROXITON, -Ă, paroxitone, adj., s. n. 1. Adj., s. n. (Cuvânt, formă gramaticală) care are accentul pe penultima silabă. 2. Adj. (Despre modul de accentuare a cuvintelor, rime etc.) Care se caracterizează prin plasarea accentului pe silaba penultimă. – Din fr. paroxyton.

PAROXITON, -Ă, paroxitone, adj., s. n. 1. Adj., s. n. (Cuvânt, formă gramaticală) care are accentul pe penultima silabă. 2. Adj. (Despre modul de accentuare a cuvintelor, rime etc.) Care se caracterizează prin plasarea accentului pe silaba penultimă. – Din fr. paroxyton.

PAROXITONIE s. f. (Rar) Însușirea de a fi paroxiton. – Paroxiton + suf. -ie.

PAROXITONIE s. f. (Rar) Însușirea de a fi paroxiton. – Paroxiton + suf. -ie.

paroxiton, ~ă [At: PUȘCARIU, L. R. I, 28 / Pl: ~i, ~e / E: fr paroxyton] 1-2 sn, a (Cuvânt, formă gramaticală) care are accentul pe silaba penultimă. 3 a (D. modul de accentuare a cuvintelor, rime etc.) Care se caracterizează prin plasarea accentului pe silaba penultimă.

paroxitonie sf [At: SCL 1954, 87 / Pl: ~ii / E: paroxiton + -ie] 1-2 (Rar) Însușire de a fi paroxiton (1-2).

PAROXITON, -Ă adj., s.n. (Cuvînt) care se accentuează pe penultima silabă. [< fr. paroxyton].

PAROXITONIE s.f. (Lingv.) Însușirea de a fi paroxiton. [< fr. paroxytonie].

PAROXITON, -Ă adj., s. n. (cuvânt) care are accentul pe penultima silabă. (< fr. paroxyton, gr. paroxytonos)

PAROXITON ~ă (~i, ~e) și substantival (despre cuvinte sau forme gramaticale) Care poartă accentul pe penultima silabă. /<fr. paroxyton

Ortografice DOOM

paroxiton1 (desp. pa-ro-/par-o-) adj. m. (termen ~), pl. paroxitoni; f. paroxitonă (formă ~), pl. paroxitone

paroxitonie (desp. pa-ro-/par-o-) s. f., art. paroxitonia, g.-d. paroxitonii, art. paroxitoniei

!paroxiton1 (pa-ro-/par-o-) adj. m., pl. paroxitoni; f. paroxitonă, pl. paroxitone

!paroxitonie (pa-ro-/par-o-) s. f., art. paroxitonia, g.-d. paroxitonii, art. paroxitoniei

paroxiton adj. n. (sil. mf. par-) oxiton

paroxitonie s. f. (sil. mf. par-), art. paroxitonia, g.-d. paroxitonii, art. paroxitoniei

Jargon

PAROXITON, -Ă adj. (< fr. paroxyton): în sintagmele cuvânt paroxiton și silabă paroxitonă (v.).

Intrare: paroxiton (adj.)
paroxiton1 (adj.) adjectiv
  • silabație: pa-ro-, par-o- info
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOOM 3
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • paroxiton
  • paroxitonul
  • paroxitonu‑
  • paroxitonă
  • paroxitona
plural
  • paroxitoni
  • paroxitonii
  • paroxitone
  • paroxitonele
genitiv-dativ singular
  • paroxiton
  • paroxitonului
  • paroxitone
  • paroxitonei
plural
  • paroxitoni
  • paroxitonilor
  • paroxitone
  • paroxitonelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: paroxitonie
  • silabație: pa-ro-xi-to-ni-e, par-o-xi-to-ni-e info
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • paroxitonie
  • paroxitonia
plural — —
genitiv-dativ singular
  • paroxitonii
  • paroxitoniei
plural — —
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

paroxiton, paroxitonăadjectiv

  • 1. Care are accentul pe penultima silabă. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 2. (Despre modul de accentuare a cuvintelor, rime etc.) Care se caracterizează prin plasarea accentului pe silaba penultimă. DEX '09 DEX '98
etimologie:

paroxitoniesubstantiv feminin

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.