parcan sn [At: N. COSTIN, ap. LET. I, 110/32 / V: (reg) ~nă sf, părcam (Pl: ~uri), păr~, părcană sf, pârcam, pârcan / Pl: ~e / E: pn parkan, ucr паркан, mg párkány] 1 (Mil) Fortificație făcută în trecut din bârne, scânduri etc. Si: zid de apărare. 2 (Reg; îf părcan) Parte a podului casei construită rudimentar pe capetele ieșite în afară ale grinzilor. 3 (Reg) Perete despărțitor făcut din scânduri. 4 (Reg) Zid care alcătuiește temelia casei și pe care se pun tălpile. 5 (Reg) Gard din scânduri sau din nuiele. 6 (Mar; Buc) Gard al stânii. 7 (Reg) Strungă prin care trec oile la muls. 8 (Reg) Stâlp folosit la diferite construcții. 9 (Reg) Îngrămădire de bușteni aduși de ape. 10 (Trs) Toc al ușii. 11 (Trs) Toc al ferestrei. 12 (Trs) Pervaz la fereastră. 13 (Reg; îf părcan) Prag la ușă. 14 (Reg) Bucată de scândură subțire din partea de sus a unui cuier, care este puțin ieșită în afară. 15 (Reg) Șipcă așezată de-a lungul peretelui, în unghiul pe care acesta îl face cu podeaua. 16 (Reg) Fiecare dintre cele două piese care opresc jugul joagărului să sară din șanțul pe care alunecă Si: (reg) cioacă. 17 (Trs) Ramă la un tablou, la o oglindă etc. 18 (Pex) Chenar. 19 (Reg; îf părcan) Dungă colorată trasă în partea de jos a peretelui casei. 20 (Reg) Ramă a dulapului. 21 (Trs) Șanț de îmbinare a șindrilei. 22 (Reg) Cuțit special cu care se execută înfloriturile în lemn. 23 (Reg) Unealtă de zidărie nedefinită mai îndeaproape. 24 (Trs; îf părcan) Model de înfloritură în lemn nedefinită mai îndeaproape. 25 (Reg; îf părcan) Cărare printre straturile grădinii.