5 definiții pentru paralogic


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PARALÓGIC, -Ă, paralogici, -ce, adj. (Rar) Care a rezultat prin paralogie; referitor la paralogie, de paralogie. – Din fr. paralogique.

PARALÓGIC, -Ă, paralogici, -ce, adj. (Rar) Care a rezultat prin paralogie; referitor la paralogie, de paralogie. – Din fr. paralogique.

paralogic, ~ă a [At: DN2 / Pl: ~ici, ~ice / E: fr paralogique] 1 (Rar; d. cuvinte și d. forma lor) Rezultat prin paralogie. 2 (D. comunicări) Cu paralogie. 3 Referitor la paralogie. 4 De paralogie.

PARALÓGIC, -Ă adj. Referitor la paralogie. [< fr. paralogique].


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

paralógic adj. m., pl. paralógici; f. paralógică, pl. paralógice

Intrare: paralogic
paralogic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • paralogic
  • paralogicul
  • paralogicu‑
  • paralogică
  • paralogica
plural
  • paralogici
  • paralogicii
  • paralogice
  • paralogicele
genitiv-dativ singular
  • paralogic
  • paralogicului
  • paralogice
  • paralogicei
plural
  • paralogici
  • paralogicilor
  • paralogice
  • paralogicelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

paralogic

  • 1. rar Care a rezultat prin paralogie; referitor la paralogie, de paralogie.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: