paradiafonie sf [At: DN³ / P: ~di-a~ / Pl: ~ii / E: fr paradiaphonie] 1 Trecere nedorită a semnalelor de pe un canal pe altul la sistemele audio cu două sau mai multe canale. 2 (Spc) Percepție în receptorul unui circuit telefonic a convorbirii dintr-un alt circuit Si: diafonie.