*pantalonár m. (d. pantalonĭ). Iron. Poreclă dată de boĭeriĭ retrograzĭ de la începutul secoluluĭ 19, purtătorĭ de anteriŭ și de ișlic, tinerilor progresiștĭ care învățase în Occident și purtaŭ pantalonĭ și surtuc. V. surtucar, ișlicar, bonjurist, duelgiŭ). Azĭ. Croitor care face pantalonĭ și nu se prea pricepe la „surtuc”.