panou sn [At: CAMIL PETRESCU, T. III, 9 / Pl: ~uri / E: fr panneau] 1 Planșă, tăblie de lemn, de tablă, de carton etc., de mărimi variate, pe care se scriu sau se lipesc lozinci, afișe etc. 2 (Îs) ~ de comandă Placă de marmură, de bachelită etc. pe care sunt centralizate toate dispozitivele de comandă ale unei mașini, ale unei uzine, ale unei nave etc. 3 (Mil; șîs ~ de tragere) Țintă în formă de panou (1), pe care sunt trasate cercuri concentrice și care este folosită pentru trageri. 4 (Spt) Placă dreptunghiulară din lemn sau din material plastic, pe care este fixat coșul de baschet. 5 Element de construcție în formă de perete plin sau alcătuit din bare, care are grosimea mică și e asamblat de obicei cu alte elemente asemănătoare, pentru a forma un sistem tehnic, o construcție etc. 6 (Min; îs) ~ de exploatare Porțiune dintr-un câmp de exploatare cuprinsă între două galerii.