PANORAMĂ s.f. 1. Priveliște naturală (văzută din depărtare, de la înălțime). ♦ (Fig.) Prezentare de ansamblu a unui complex de evenimente; frescă. 2. Tablou mare aplicat pe peretele unei încăperi rotunde, care primește lumina de sus, dînd spectatorului aflat în mijlocul încăperii iluzia unei imagini reale; (p. ext.) clădire în care există un asemenea tablou. 3. Spectacol de bîlci cu scamatorii, acrobații etc. [Var. panaramă s.f. / < fr. panorama, cf. gr. pas – tot, horama – vedere].