panglică sf [At: IORGA, S. D. XII, 45 / V: (reg) pambl~, ~ndl~, ~nti~, ~ntli~, păncl~, pănti~, păntl~, plambi~^[1], planti~ (A și: ~tică), plantigă, plănti~, plânti~, plenti~^[2] / A și: ~lică / Pl: ~ici, (pop) ~ice / E: mg pántlika] 1 Fâșie subțire și îngustă de țesătură de bumbac, de mătase, de catifea etc. folosită mai ales ca podoabă Si: (reg) bantă, cordea, petea, primă, salbă, sârmă, țop. 2 (Îe) A scoate ~ci pe nas A inventa. 3 Bandă dintr-un material textil special impregnată pe una din părți cu cerneală și rulată pe un mosor special, folosită la mașina de scris și la diverse aparate înregistratoare. 4 (Pgn) Fâșie. 5 (Teh) Obiect flexibil de metal sau din alt material, cu grosime și lățime mici în raport cu lungimea Si: bandă. 6 Instrument pentru măsurarea directă a distanțelor, confecționat dintr-o bandă de oțel lungă, de obicei, de 50 m, și lată de cca 15 mm, cu două inele de alamă la capete, care servesc la întinderea ei Vz ruletă. 7 (Ban; îf pantli~, planti~) Șiret de ghete. 8 (Zlg; pop) Tenie (Taenia). 9 (Bot; reg; lpl) Iarbă-albă (Phalaris arundinacea). 10 (Olt) Basma subțire. corectat(ă)