15 definiții pentru panglicuță pănglicuță pamblicuță pamplicuță pantlicuță


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PANGLICÚȚĂ, panglicuțe, s. f. Diminutiv al lui panglică (1); panglicea. [Var.: pănglicúță s. f.] – Panglică + suf. -uță.

PANGLICÚȚĂ, panglicuțe, s. f. Diminutiv al lui panglică (1); panglicea. [Var.: pănglicúță s. f.] – Panglică + suf. -uță.

panglicuță sf [At: BARIȚIU, P. A. II, 48 / V: păn~, (reg) pambl~, pampl~, pantl~[1] / Pl: ~țe / E: panglică + -uță] 1-8 (Șhp) Panglică (1, 3-5) (mică) Si: (reg) panglicea (1-8). 9 (Bot) Iarbă-albă (Phalaris arundinacea). corectată

  1. Variantă tipărită incorect în original: pantel~. O confirmă referința încrucișată corespunzătoare, dar și analogia cu celelalte variante — LauraGellner

PANGLICÚȚĂ, panglicuțe, s. f. Diminutiv al lui panglică (1). În smocurile de pe frunte și în părul cozilor, caii aveau împletite în capete lungi panglicuțe roșii. MIHALE, O. 468. Văzui atunci, aproape de intrare, Un pudel gras și plin de panglicuțe. TOPÎRCEANU, B. 97. Panglicuță învărgată Peste mare aruncată (Curcubeul).

PĂNGLICÚȚĂ s. f. v. panglicuță.

PĂNGLICÚȚĂ s. f. v. panglicuță.

pantlicuță[1] sf vz panglicuță

  1. Variantă tipărită incorect în definiția principală: pantelicuță LauraGellner

planticuță1[1] sf vz panglicuță

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner

Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

panglicúță s. f., g.-d. art. panglicúței; pl. panglicúțe

panglicúță s. f., g.-d. art. panglicúței; pl. panglicúțe


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PANGLICÚȚĂ s. (reg.) panglicea. (O ~ de mătase.)

PANGLICÚȚĂ s. v. iarbă-albă.

PANGLICUȚĂ s. (reg.) panglicea. (O ~ de mătase.)

panglicuță s. v. IARBĂ-ALBĂ.

Intrare: panglicuță
panglicuță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • panglicuță
  • panglicuța
plural
  • panglicuțe
  • panglicuțele
genitiv-dativ singular
  • panglicuțe
  • panglicuței
plural
  • panglicuțe
  • panglicuțelor
vocativ singular
plural
pănglicuță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pănglicuță
  • pănglicuța
plural
  • pănglicuțe
  • pănglicuțele
genitiv-dativ singular
  • pănglicuțe
  • pănglicuței
plural
  • pănglicuțe
  • pănglicuțelor
vocativ singular
plural
pamblicuță
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pamplicuță
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pantlicuță
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.

panglicuță pănglicuță pamblicuță pamplicuță pantlicuță

  • 1. Diminutiv al lui panglică.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: panglicea attach_file 3 exemple
    exemple
    • În smocurile de pe frunte și în părul cozilor, caii aveau împletite în capete lungi panglicuțe roșii. MIHALE, O. 468.
      surse: DLRLC
    • Văzui atunci, aproape de intrare, Un pudel gras și plin de panglicuțe. TOPÎRCEANU, B. 97.
      surse: DLRLC
    • Panglicuță învărgată Peste mare aruncată (Curcubeul).
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Panglică + sufix -uță.
    surse: DEX '98 DEX '09