paner¹ sn [At: GCR II, 89/3 / V: (îrg) ~ă sf, (înv) ~nir, pân~, pinără sf, pin~ / Pl: ~e, (îvr, sm) ~i / E: ngr πανάρι, it paniera, lat panarium] 1 Obiect de diferite forme, făcut dintr-o împletitură de nuiele, de papură, de rafie etc., de obicei mai mic decât coșul, care servește la transportarea sau la depozitarea unor obiecte, mai ales a unor alimente Si: (frr) panier (2). 2 (Reg) Traistă de pus merindele pentru drum. 3 (Reg) Leasă de nuiele care se folosește la pescuit. 4 (Mol) Trăsură ușoară cu coșul făcut din nuiele.