PANCRATIE gr. < ∏ανϰρατής „a-tot puternic”. I. A. 1. Rancrate (Sur IX). 2. Scurtat: Cratiia, Mic., b. (1,6 B III 230). 3. Pangrati/e (Syn; t olt. (Cand); -a t. (r. Buzău); Pangrat mare vist., 1594 (D Buc). 4. Cu met.: Pangrat/i (Arh); -e (Bîr II). B. Segmentat Pan-Gratie. Pentru Pan, v. acesta. Din Gratie: 1. Grată b. (Sur III); Grătan s. (Sur XXII); Gratii b. mold., 1617; – Toader, „din niamul Șapte-Epi”, mold. (Sd VII 222); Grat/ie, T., mold.; -ea, And. (Sd VI 264); Grătești s. (Tis); Gratia s.; Grătiești s., mold. 2. + -in: Gratin, C. (Sur X); Grâtinești s. (Sur VI). 3. Grătiana f. (Cand 171). A doua segmentare, Pang-Ratie: A. 1. Panga b. (16 B III 107, 243); Pangu (Cand 171); Păngulești t. 2. Panghe, Al. (Ul 19, 133); Pănghiță, G., mold. act. B. Ratie. 1. Pati/e (Sd VII 50); -escu, -ești ss.; Ratia și Valea Ratii (BCI IX 108); acestea s-ar putea explica mai greu, conform sistemului, din Bratie, Brátia, Brătia. 2. Rata, genitiv Ratei (17 B I 165); Rate (ib 366; Drj XIV); Ratea (Cat; 16 B IV 40; Drj XI; 17 B 1417, II 215); – Mircea (13 – 15 B 170). 3. Rătea (16 B I 139); Răt/escu; -teasca, -ești, -eni ss. 4. Răteiul t., cf. și Brăteiu. 5. Rătan b. (17 B IV 133) < Grătan; cf. și Brătan (17 B I 449). 6. Ratina b. (Cat și 13 – 15 B 111), cf. Gratin v. mai sus, sau < subst. rátină. Mai apropiate de Bratu par derivatele: Rătulești, Rativoiul, Rătivoești, Retivoiu, Rătegiu. III. Din magh. Pongrácz < lat. Pancratius: Pîngărați m-re, sau Pangarați (16 A IV 39) și Pongrati vist. (AO XIX 84).