13 definiții pentru palisadă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PALISÁDĂ, palisade, s. f. 1. Element de fortificație, folosit în amenajările defensive mai vechi, alcătuit din pari groși și lungi înfipți în pământ, legați între ei prin bare ușoare sau corzi (ramuri de copac, crengi de arbuști etc.); palancă. 2. (Bot.) Mod de așezare a unor celule alungite, cilindrice sau prismatice, care stau una lângă alta, perpendiculare pe suprafața organului; celule astfel așezate. – Din fr. palissade.

PALISÁDĂ, palisade, s. f. 1. Element de fortificație, folosit în amenajările defensive mai vechi, alcătuit din pari groși și lungi bătuți în pământ, legați între ei cu scânduri, frânghii etc. și având între spații împletituri de nuiele, mărăcini, sârmă ghimpată etc.; palancă. 2. (Bot.) Mod de așezare a unor celule alungite, cilindrice sau prismatice, care stau una lângă alta, perpendiculare pe suprafața organului; celule astfel așezate. – Din fr. palissade.

PALISÁDĂ, palisade, s. f. Obstacol folosit la lucrările de fortificație mai vechi, alcătuit din pari groși și lungi bătuți în pămînt, legați între ei cu seînduri, frînghii etc. și avînd, de obicei, între spații împletituri de nuiele, de mărăcini sau de sîrmă ghimpată. Palisadele de lemn au pierit negreșit, mistuite de incendiu. ODOBESCU, S. II 281. Cum se săvîrși întărirea palisadelor cetățuiei, Sinan-pașa puse într-însa două tunuri mari... muniții și bucate îndestul. BĂLCESCU, O. II 99.

PALISÁDĂ s.f. 1. Obstacol, fortificație constând dintr-un gard înalt format din pari de lemn înfipți vertical în pământ și legați între ei prin nuiele etc. 2. Perete metalic mobil care protejează avioanele de pe navele portavioane de vânturile puternice. 3. (Biol.) Mod de așezare a unor celule alungite care stau una lângă alta. [< fr. palissade].

PALISÁDĂ s. f. 1. element de fortificație dintr-un gard înalt din pari de lemn înfipți vertical în pământ și legați între ei prin nuiele etc. 2. perete metalic mobil care protejează avioanele de pe navele portavioane, de vânturile puternice. 3. (bot.) mod de așezare a unor celule alungite, care stau una lângă alta. (< fr. palissade)

PALISÁDĂ ~e f. Construcție primitivă de fortificație, făcută din trunchiuri de copaci, așezate orizontal, sau din pari groși, bătuți în pământ și legați între ei; palancă. /<fr. palissade

palisadă f. palancă (= fr. palissade).

*palisádă f., pl. e (fr. pallisade, d. palisser, a așeza în palisadă, d. palis, șir de parĭ, gard, care vine d. pieu, derivat și el din pel, pal, lat. palus, par. V. par 1). Paladcă făcută din parĭ. V. parcan.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

palisádă s. f., g.-d. art. palisádei; pl. palisáde

palisádă s. f., g.-d. art. palisádei; pl. palisáde


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PALISÁDĂ s. (MIL.) (rar) palancă. (~ la o fortificație.)

PALISA s. (MIL.) (rar) palancă. (~ la o fortificație.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

palisádă (palisáde), s. f. – Element de fortificație, parapet. Fr. palissade. Cu privire la ipoteza din rus. palisad (Sanzewitsch 206).

Intrare: palisadă
palisadă substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • palisa
  • palisada
plural
  • palisade
  • palisadele
genitiv-dativ singular
  • palisade
  • palisadei
plural
  • palisade
  • palisadelor
vocativ singular
plural