2 intrări

9 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PACIÚLI s. m. Plantă erbacee labiată din regiunile tropicale, din frunzele căreia se extrage un ulei eteric cu parfum puternic (Pagostemon patchouly); p. ext. parfum care se fabrică din acest ulei. [Var.: paciúlie s. f.] – Din fr. patchouli.

PACIÚLI s. f. invar. Plantă erbacee labiată din regiunile tropicale, din frunzele căreia se extrage un ulei eteric cu parfum puternic (Pagostemon patchouly); p. ext. parfum care se fabrică din acest ulei. [Var.: paciúlie s. f.] – Din fr. patchouli.

PACIÚLI s. f. v. paciulie.

PACIÚLI s.f. Plantă erbacee labiată, originară din Extremul Orient, din care se extrage un parfum puternic. [Pron. -ciu-li, var. paciulie s.f. / < fr. patchouli].

PACIÚLI s. f. inv. plantă erbacee tropicală din familia labiatelor, din ale cărei frunze se extrage un ulei eteric, folosit în parfumerie. (< fr. patchouli)

PACIÚLI f. invar. 1) Plantă erbacee exotică, ale cărei frunze conțin un ulei foarte aromat, folosit în industria parfumurilor. 2) Parfum obținut din acest ulei. [Sil. -ciu-li] /<fr. patchouli


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

paciúli (plantă) (-ciu-li) s. m.

paciúli s. f. invar. (sil. -ciu-li)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

paciulí (-íi), s. f. – Plantă (Pogostemon patchouli). Fr. patchouli.

Intrare: paciuli (s.f.)
  • silabație: -ciu-li
substantiv feminin (F148)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • paciuli
  • paciuli
plural
  • paciuli
  • paciulile
genitiv-dativ singular
  • paciuli
  • paciulii
plural
  • paciuli
  • paciulilor
vocativ singular
plural
Intrare: paciuli (s.m.)
paciuli (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M74)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • paciuli
  • paciuliul
  • paciuliu‑
plural
  • paciuli
  • paciulii
genitiv-dativ singular
  • paciuli
  • paciuliului
plural
  • paciuli
  • paciulilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)