Definiția cu ID-ul 970573:
Enciclopedice
PAC cf. sl. пaкъ „valid” (Mikl). 1. Pacul, mold.; Păcul, munt., 1620 (Sd VII 272). 2. Paca b., mar. (M mar.); – munt. (17 B III 54); – pren., ar.; Pacâ pren., ar. (Cara 34). 3. Păca, R. fiul Păcăi, munt. (Cotr 77).
Exemple de pronunție a termenului „pac” (50 clipuri)
Clipul 1 / 50