11 definiții pentru pănușiță pănășiță


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PĂNUȘÍȚĂ, pănușițe, s. f. (Reg.) Numele a trei plante erbacee; a) năgară; b) colilie; c) trestie de câmp. – Pănușă + suf. -iță.

PĂNUȘÍȚĂ, pănușițe, s. f. (Reg.) Numele a trei plante erbacee; a) năgară; b) colilie; c) trestie de câmp. – Pănușă + suf. -iță.

pănușiță sf [At: BRANDZA, FL. 488 / V: (reg) pănăș~ / Pl: ~țe / E: pănușă + -iță] 1-10 (Șhp) Pănușă (1-2, 5, 8-9) (mică). 11 (Reg) Năgară (Stipa capillata). 12 (Reg) Colilie (Stipa pennata). 13 (Reg) Trestie de câmp (Calamagrostis epigeios). 14 Spic al papurei1 (1-2) (Typa).

PĂNUȘÍȚĂ, pănușițe, s. f. (Bot., regional) Năgară. Întunericul mirosea a grîu copt și-a pănușiță udă. CAMILAR, N. I 18. Ba eu sînt ce sînt și muncesc la stuf și la pănușiță cu palmele goale. SADOVEANU, P. M. 74. – Variantă: pănășíță (SANDU-ALDEA, D. N. 209) s. f.

PĂNUȘÍȚĂ ~e f. reg. (diminutiv de la pănușă) Iarbă cu tulpină înaltă de tip pai, având frunze filiforme și spiculețe cu țepi lungi, ce crește în stepe și pe coline uscate; năgară. /pănușă + suf. ~iță

pănușíță f., pl. e (d. pănușă). Năgară, păiș.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

pănușíță (reg.) s. f., g.-d. art. pănușíței; pl. pănușíțe

pănușíță s. f., g.-d. art. pănușíței; pl. pănușíțe


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PĂNUȘÍȚĂ s. v. colilie, năgară, trestie-de-câmp.

pănușiță s. v. COLILIE. NĂGARĂ. TRESTIE-DE-CÎMP.

Intrare: pănușiță
pănușiță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pănușiță
  • pănușița
plural
  • pănușițe
  • pănușițele
genitiv-dativ singular
  • pănușițe
  • pănușiței
plural
  • pănușițe
  • pănușițelor
vocativ singular
plural
pănășiță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pănășiță
  • pănășița
plural
  • pănășițe
  • pănășițele
genitiv-dativ singular
  • pănășițe
  • pănășiței
plural
  • pănășițe
  • pănășițelor
vocativ singular
plural

pănușiță pănășiță

  • 1. regional Numele a trei plante erbacee:
    surse: DEX '09 DEX '98
    • surse: DEX '09 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Întunericul mirosea a grîu copt și-a pănușiță udă. CAMILAR, N. I 18.
        surse: DLRLC
      • Ba eu sînt ce sînt și muncesc la stuf și la pănușiță cu palmele goale. SADOVEANU, P. M. 74.
        surse: DLRLC
    • surse: DEX '09
    • 1.3. Trestie de câmp.
      surse: DEX '09

etimologie:

  • Pănușă + sufix -iță.
    surse: DEX '09 DEX '98