10 definiții pentru pămânzalcă pămăzalcă pămâlzalcă pămâzalcă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PĂMÂNZÁLCĂ, pămânzălci, s. f. (Reg.) Bucată de piele sau de pânză groasă cu care se strânge la mijloc caierul pus în furcă. – Et. nec.

PĂMÂNZÁLCĂ, pămânzălci, s. f. (Reg.) Bucată de piele sau de pânză groasă cu care se strânge la mijloc caierul pus în furcă. – Et. nec.

pămânzalcă sf [At: DDRF / V: (reg) pămăz~, pămâlz~, pămâz~ / Pl: nct / E: nct] 1 (Mun) Bucată de piele, de meșină sau de pânză groasă cu care se leagă de jur-împrejur caierul de furcă. 2 (Îdt) Amestec de mălai cu apă, în care se moaie firele de bumbac înainte de a se țese, spre a căpăta apret.

pămâlzalcă sf vz pămânzalcă

PĂMÎNZÁLCĂ, păminzălci, s. f. (Regional) Bucată de piele sau de pînză groasă, cu care se strînge mijlocul caierului pus în furcă. Din caierul sugrumat, pe la mijloc de pămînzalca de piele, prinsă-n furcă printr-un oscior de pasere, firul curgea. SANDU-ALDEA, U. P. 205. Fusul Chirei s-aruncă în lungul firului ca la doi coți depărtare de degete și suge de sub pămînzalcă caierul plăvan. DELAVRANCEA, S. 166.

pămînzálcă f., pl. e și ălcĭ (cp. cu pol. pomazanka, felie de pîne cu unt, d. vsl. pomazati, a unge. V. pomăzuĭesc, mînzală). Munt. O bucată de pele de meșină cu care se strînge mijlocu caĭeruluĭ în furcă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

pămânzálcă (reg.) s. f., g.-d. art. pămânzắlcii; pl. pămânzắlci

pămânzálcă s. f., g.-d. art. pămânzălcii; pl. pămânzălci


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

pămânzálcă, pămânzắlci, s.f. (reg.) 1. bucată de piele sau de pânză groasă cu care se strânge la mijloc caierul pus în furcă. 2. (înv.) amestec de mălai cu apă, în care se moaie firele de bumbac înainte de a țese, spre a căpăta apret.

Intrare: pămânzalcă
pămânzalcă substantiv feminin
substantiv feminin (F74)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pămânzalcă
  • pămânzalca
plural
  • pămânzălci
  • pămânzălcile
genitiv-dativ singular
  • pămânzălci
  • pămânzălcii
plural
  • pămânzălci
  • pămânzălcilor
vocativ singular
plural
pămăzalcă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pămâlzalcă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pămâzalcă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.

pămânzalcă pămăzalcă pămâlzalcă pămâzalcă

  • 1. regional Bucată de piele sau de pânză groasă cu care se strânge la mijloc caierul pus în furcă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • Din caierul sugrumat pe la mijloc de pămînzalca de piele, prinsă-n furcă printr-un oscior de pasere, firul curgea. SANDU-ALDEA, U. P. 205.
      surse: DLRLC
    • Fusul Chirei s-aruncă în lungul firului ca la doi coți depărtare de degete și suge de sub pămînzalcă caierul plăvan. DELAVRANCEA, S. 166.
      surse: DLRLC

etimologie: