7 definiții pentru păienjeniță panjăniță păinjeniță pănjeniță


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

păienjeniță sf [At: ARGHEZI, VERS. 191 / V: panjăn~, păin~, păn~ / Pl: ~țe / E: păianjen + -iță] 1-2 (Șhp) Femelă a păianjenului (1) (mică) Si: (reg) păinjenoaică. 3 (Reg; îf pănjeniță, panjăniță) Păhuie1 (3).

PĂINJENÍȚĂ, păinjenițe, s. f. (Rar) Femela păianjenului (1). [Pr.: pă-in-] – Păinjen + suf. -iță.

PĂINJENÍȚĂ, păinjenițe, s. f. (Rar) Femela păianjenului (1). [Pr.: pă-in-] – Păinjen + suf. -iță.

panjăniță sf vz păienjeniță

păinjeniță sf vz păienjeniță

pănjeniță sf vz păienjeniță


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

păienjeníță (rar) s. f., g.-d. art. păienjeníței; pl. păienjeníțe

păienjeníță s. f., g.-d. art. păienjeníței; pl. păienjeníțe

Intrare: păienjeniță
păienjeniță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • păienjeniță
  • păienjenița
plural
  • păienjenițe
  • păienjenițele
genitiv-dativ singular
  • păienjenițe
  • păienjeniței
plural
  • păienjenițe
  • păienjenițelor
vocativ singular
plural
panjăniță
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
păinjeniță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • păinjeniță
  • păinjenița
plural
  • păinjenițe
  • păinjenițele
genitiv-dativ singular
  • păinjenițe
  • păinjeniței
plural
  • păinjenițe
  • păinjenițelor
vocativ singular
plural
pănjeniță
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.