7 definiții pentru păhăruș


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PĂHĂRÚȘ, păhărușe, s. n. (Pop.) Păhărel. – Pahar + suf. -uș.

PĂHĂRÚȘ, păhărușe, s. n. (Pop.) Păhărel. – Pahar + suf. -uș.

păhăruș sn [At: ODOBESCU, S. III, 214 / Pl: ~e / E: pahar + -uș] 1-8 (Pop; șhp) Păhărel (1-8). 9-16 (Udp „de”, „cu”) Conținut al unui păhăruș (1-8).

PĂHĂRÚȘ, păhărușe, s. n. Păhărel. Autorul «Păcatelor tinereților» mai povestește și o istorioară pe care am socotit că nu va strica să o transcriu aci, căci ea va fi ca păhărușul de Fine Champagne, după un prînz îndesat și anevoie de mistuit. ODOBESCU, S. III 214.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

păhărúș (pop.) s. n., pl. păhărúșe

păhărúș s. n., pl. păhărúșe


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PĂHĂRÚȘ s. v. păhărel, păhăruț.

păhăruș s. v. PĂHĂREL. PĂHĂRUȚ.

Intrare: păhăruș
păhăruș substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • păhăruș
  • păhărușul
  • păhărușu‑
plural
  • păhărușe
  • păhărușele
genitiv-dativ singular
  • păhăruș
  • păhărușului
plural
  • păhărușe
  • păhărușelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

păhăruș

  • exemple
    • Autorul «Păcatelor tinereților» mai povestește și o istorioară pe care am socotit că nu va strica să o transcriu aci, căci ea va fi ca păhărușul de Fine Champagne, după un prînz îndesat și anevoie de mistuit. ODOBESCU, S. III 214.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Pahar + sufix -uș.
    surse: DEX '98 DEX '09