pârvac¹ sm [At: I. IONESCU, M. 380 / V: (reg) par~, păr~ / Pl: ~aci / E: bg първак] (Apc) 1 Primul roi care se desprinde de stup. 2 (Mol) Stup bătrân, de cel puțin un an, care a roit o dată sau de mai multe ori Si: (reg) matcă, roi.

pârvac² sm [At: NOVACOVICIU, C. B. I, 18 / Pl: ~aci / E: srb prvat] (Ban) Om bogat și gras.

pârvac n. stupul ce roiește întâiu. [Slav. PRŬVŬ, întâiu].

parvac sm vz pârvac¹ corectat(ă)

părvac sn vz pârvac¹ corectat(ă)

pîrvác n., pl. e (bg. pŭrvak, pîrvac, d. pŭrv, întîĭu; sîrb. prvak, șef. V. pîrv). Primu stup roit din altu. V. paroĭ.

PÂRVAC s. v. matcă.

pîrvac s. v. MATCĂ.

pârvac¹, pârvaci, s.m. (înv. și reg.) 1. (despre stupi) stup care roiește pentru prima oară. 2. (despre stupi) stup bătrân de cel puțin de un an; matcă.

pârvac², pârvaci, s.m. (reg.) om bogat și gras.