13 definiții pentru pârlogi prilogi


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PÂRLOGÍ, pers. 3 părlogește, vb. IV. Refl. (Reg.: despre terenuri agricole nelucrate) A se părăgini. – Din pârloagă.

pârlogi vtr [At: GHEȚIE, R. M. / V: (reg) pril~ / Pzi: ~gesc / E: pârloagă] 1-2 A (se) preface în pârloagă (1). 3-4 (Pex) A (se) părăgini.

PÂRLOGÍ, pârlogesc, vb. IV. Refl. (Reg.; despre terenuri agricole nelucrate) A se părăgini. – Din pârloagă.

A PÂRLOGÍ pers. 3 ~ésc tranz. (terenuri) A face să se pârlogească; a părăgini. /Din pârloagă

A SE PÂRLOGÍ se ~éște intranz. (despre terenuri necultivate) A se transforma în pârloagă; a deveni pârloagă; a se acoperi cu buruieni; a se părăgini; a se înțelini. /Din pârloagă

PRILOGÍ vb. IV v. pârlogi.

PÎRLOGÍ, pîrlogesc, vb. IV. Refl. (Despre un teren de cultură) A se preface în pîrloagă; a se paragini, a se înțeleni. De muncit te-ai prăpădit, Locul ți s-a pîrlogit. POP. – Variantă: prilogí (PAMFILE, A. R. 26) vb. IV.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!pârlogí (a se ~) (reg.) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se pârlogéște, imperf. 3 sg. se pârlogeá; conj. prez. 3 să se pârlogeáscă

pârlogí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pârlogésc, imperf. 3 sg. pârlogeá; conj. prez. 3 sg. și pl. pârlogeáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PÂRLOGÍ vb. v. părăgini, sălbătici.

pîrlogi vb. v. PĂRĂGINI. SĂLBĂTICI.

Intrare: pârlogi
verb (V407)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pârlogi
  • pârlogire
  • pârlogit
  • pârlogitu‑
  • pârlogind
  • pârlogindu‑
singular plural
  • pârlogește
  • pârlogiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • pârlogesc
(să)
  • pârlogesc
  • pârlogeam
  • pârlogii
  • pârlogisem
a II-a (tu)
  • pârlogești
(să)
  • pârlogești
  • pârlogeai
  • pârlogiși
  • pârlogiseși
a III-a (el, ea)
  • pârlogește
(să)
  • pârlogească
  • pârlogea
  • pârlogi
  • pârlogise
plural I (noi)
  • pârlogim
(să)
  • pârlogim
  • pârlogeam
  • pârlogirăm
  • pârlogiserăm
  • pârlogisem
a II-a (voi)
  • pârlogiți
(să)
  • pârlogiți
  • pârlogeați
  • pârlogirăți
  • pârlogiserăți
  • pârlogiseți
a III-a (ei, ele)
  • pârlogesc
(să)
  • pârlogească
  • pârlogeau
  • pârlogi
  • pârlogiseră
verb (V407)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • prilogi
  • prilogire
  • prilogit
  • prilogitu‑
  • prilogind
  • prilogindu‑
singular plural
  • prilogește
  • prilogiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • prilogesc
(să)
  • prilogesc
  • prilogeam
  • prilogii
  • prilogisem
a II-a (tu)
  • prilogești
(să)
  • prilogești
  • prilogeai
  • prilogiși
  • prilogiseși
a III-a (el, ea)
  • prilogește
(să)
  • prilogească
  • prilogea
  • prilogi
  • prilogise
plural I (noi)
  • prilogim
(să)
  • prilogim
  • prilogeam
  • prilogirăm
  • prilogiserăm
  • prilogisem
a II-a (voi)
  • prilogiți
(să)
  • prilogiți
  • prilogeați
  • prilogirăți
  • prilogiserăți
  • prilogiseți
a III-a (ei, ele)
  • prilogesc
(să)
  • prilogească
  • prilogeau
  • prilogi
  • prilogiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

pârlogi prilogi

etimologie:

  • pârloagă
    surse: DEX '98 DEX '09