6 definiții pentru pândiș


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

pândiș [At: EMINESCU, N, 138 / E: pândi] (Rar) 1 av Încet și fără zgomot. 2 av Pe ascuns. 3 av Pe furiș. 4 sn (Ccr) Pândă (4).

PÂNDÍȘ adv. (Pop.) Ca la pândă, încet și fără zgomot; pe ascuns, pe furiș. – Pândă + suf. -iș.

PÂNDÍȘ adv. Ca la pândă, încet și fără zgomot; pe ascuns, pe furiș. – Pândi + suf. -iș.

PÎNDÍȘ adv. (Rar) Ca la pîndă, încet și fără zgomot; pe ascuns, (pe) furiș. In amurgul serei, copii, fete și flăcăi umblă pîndiș prin curte. EMINESCU, N. 138.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

Intrare: pândiș
pândiș adverb
adverb (I8)
Surse flexiune: DOR
  • pândiș