7 definiții pentru pâlnioară


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PÂLNIOÁRĂ, pâlnioare, s. f. Diminutiv al lui pâlnie. [Pr.: -ni-oa-] – Pâlnie + suf. -ioară.

PÂLNIOÁRĂ, pâlnioare, s. f. Diminutiv al lui pâlnie. [Pr.: -ni-oa-] – Pâlnie + suf. -ioară.

pâlnioa sf [At: TDRG / P: ~ni-oa~ / Pl: ~re / E: pâlnie + -oară] 1-8 (Șhp) Pâlnie (1, 6, 8-9) (mică).

PÎLNIOÁRĂ, pîlnioare, s. f. Diminutiv al lui pîlnie.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

pâlnioáră (-ni-oa-) s. f., g.-d. art. pâlnioárei; pl. pâlnioáre

pâlnioáră s. f. (sil. -ni-oa-), g.-d. art. pâlnioárei; pl. pâlnioáre


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PÂLNIOÁRĂ s. pâlniuță, (Mold. și Bucov.) leicuță, (Transilv.) tolceraș. (~ pentru turnat lichide.)

PÎLNIOA s. pîlniuță, (Mold. și Bucov.) leicuță, (Transilv.) tolceraș. (~ pentru turnat lichide.)

Intrare: pâlnioară
pâlnioară substantiv feminin
  • silabație: pâl-ni-oa-ră info
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pâlnioa
  • pâlnioara
plural
  • pâlnioare
  • pâlnioarele
genitiv-dativ singular
  • pâlnioare
  • pâlnioarei
plural
  • pâlnioare
  • pâlnioarelor
vocativ singular
plural

pâlnioară

etimologie:

  • Pâlnie + sufix -ioară.
    surse: DEX '98 DEX '09