5 definiții pentru ovreică


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OVRÉICĂ, ovreice, s. f. (Înv. și reg.) Evreică. – Ovrei + suf. -că.

OVRÉICĂ, ovreice, s. f. (Înv. și reg.) Evreică. – Ovrei + suf. -că.

ovreică sf [At: BIBLIA (1688), 89r2/32 / Pl: ~ice / E: ovrei + -că] 1 (Îrg) Evreică. 2 (Iuz; prc) Comerciantă evreică.

OVRÉICĂ, ovreice, s. f. (Regional) Evreică.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ovréică (înv., reg.) (o-vrei-) s. f., g.-d. art. ovréicei; pl. ovréice

ovréică s. f. (sil. -vrei-), g.-d. art. ovréicei; pl. ovréice

Intrare: ovreică
  • silabație: o-vrei-că
substantiv feminin (F4)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ovreică
  • ovreica
plural
  • ovreice
  • ovreicele
genitiv-dativ singular
  • ovreice
  • ovreicei
plural
  • ovreice
  • ovreicelor
vocativ singular
  • ovreică
  • ovreico
plural
  • ovreicelor

ovreică

etimologie:

  • Ovrei + sufix -că.
    surse: DEX '98 DEX '09