otrăvit², ~ă [At: LB / Pl: ~iți, ~e / E: otrăvi] 1-2 smf, a (Persoană) intoxicat(ă) cu otravă (1). 3-4 smf, a (Persoană) ucis(ă) cu otravă (1). 5 a Care conține otravă (1) Si: otrăvitor (1), veninos. 6 a În care s-a pus otravă (1) Si: otrăvitor (1), veninos. 7 a (Fig) Rău. 8 a (Fig) Intrigant. 9 av (Reg) Grozav. 10 a (Fig) Necăjit. 11 a (Fig) Înveninat.