7 definiții pentru otfel

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OTFEL, otfeli, s. m. (Reg.) Flăcău care se află în fruntea alaiului pentru a conduce mireasa la biserică. – Cf. magh. vöfély.

OTFEL, otfeli, s. m. (Reg.) Flăcău care se află în fruntea alaiului pentru a conduce mireasa la biserică. – Cf. magh. vöfély.

otfel sm [At: CADE / V: ~fial / Pl: ~i / E: mg vöfély] (Ban) 1 Persoană care conduce mireasa la biserică, în fruntea unei cete de tineri. 2 Frate de mireasă.

OTFEL, otfeli, s. m. (Regional) Flăcău care se află în fruntea alaiului care conduce mireasa la biserică.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

otfel (reg.) s. m., pl. otfeli

Intrare: otfel
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • otfel
  • otfelul
  • otfelu‑
plural
  • otfeli
  • otfelii
genitiv-dativ singular
  • otfel
  • otfelului
plural
  • otfeli
  • otfelilor
vocativ singular
  • otfelule
  • otfele
plural
  • otfelilor
otfial
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

otfel, otfelisubstantiv masculin

  • 1. regional Flăcău care se află în fruntea alaiului pentru a conduce mireasa la biserică. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.