Definiția cu ID-ul 504270:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
ostîmpi (-pesc, -it), vb. – A retroceda, a ceda, a se retrage. Sl. otustąpiti (Tiktin; Candrea), care se folosea și în var. ostąpiti, ostąpati, ustąpati. Sec. XVI, înv. Cf. postîmpi, vb. (a se apropia, a veni în grabă), din sl. postąpiti, tot înv.