2 intrări

5 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OSTROVÚȚ, ostrovuțe, s. n. (Rar) Ostrovel. – Ostrov + suf. -uț.

OSTROVÚȚ, ostrovuțe, s. n. (Rar) Ostrovel. – Ostrov + suf. -uț.

ostrovuț sn [At: SBIERA, P. 113 / Pl: ~e / E: ostrov + -uț] 1-2 (Pop; șhp) Ostrovel (1-2).

OSTROVÚȚ, ostrovuțe, s. n. (Rar) Ostrovel. Doi rățoiași cu penele de aur... au zburat pe un ostrovuț. SBIERA, P. 113.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ostrovúț (rar) s. n., pl. ostrovúțe

ostrovúț s. n., pl. ostrovúțe

Intrare: ostrovuț
ostrovuț substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ostrovuț
  • ostrovuțul
  • ostrovuțu‑
plural
  • ostrovuțe
  • ostrovuțele
genitiv-dativ singular
  • ostrovuț
  • ostrovuțului
plural
  • ostrovuțe
  • ostrovuțelor
vocativ singular
plural
Intrare: ostrovuț
ostrovuț
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

ostrovuț

etimologie:

  • Ostrov + sufix -uț.
    surse: DEX '98 DEX '09