ostropel sn [At: (a. 1749) GCR II, 44/29 / V: (reg) ~ompel / Pl: ~uri / E: nct] 1 Fel de mâncare preparată din carne de miel, de pasăre sau de vânat, cu sos, de obicei făcut din oțet, faină și usturoi. Si: (reg) ostropeț (1), ostropior (1). 2 (Prc) Sos al acestei mâncări Si: (reg) ostropeț (2), ostropior (2).