opțiuni
  • info

8 definiții pentru ostentatoriu

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OSTENTATORIU, -IE, ostentatorii, adj. (Rar) Ostentativ. – Din fr. ostentatoire.

OSTENTATORIU, -IE, ostentatorii, adj. (Rar) Ostentativ. – Din fr. ostentatoire.

ostentatoriu, ~ie a [At: RALEA, S. T. II, 222 / P: ~ri-e / Pl: ~ii / E: fr ostentatoire] (Rar) Ostentativ (1).

OSTENTATORIU adj. (Liv.) Ostentativ. [< fr. ostentatoire].

OSTENTATORIU adj. ostentativ. (< fr. ostentatoire)

OSTENTATORIU ~e (~i) rar v. OSTENTATIV. [Sil. -riu] /<fr. ostentatoire

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ostentatoriu (rar) [riu pron. rĭu] adj. m., f. ostentatorie (desp. -ri-e); pl. m. și f. ostentatorii

ostentatoriu (rar) [riu pron. rĭu] adj. m., f. ostentatorie (-ri-e); pl. m. și f. ostentatorii

ostentatoriu adj. m. [-riu pron. -riu], f. ostentatorie (sil. -ri-e); pl. m. și f. ostentatorii

Intrare: ostentatoriu
ostentatoriu adjectiv
  • pronunție: ostentatorĭu
adjectiv (A109)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ostentatoriu
  • ostentatoriul
  • ostentatoriu‑
  • ostentatorie
  • ostentatoria
plural
  • ostentatorii
  • ostentatoriii
  • ostentatorii
  • ostentatoriile
genitiv-dativ singular
  • ostentatoriu
  • ostentatoriului
  • ostentatorii
  • ostentatoriei
plural
  • ostentatorii
  • ostentatoriilor
  • ostentatorii
  • ostentatoriilor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ostentatoriu, ostentatorieadjectiv

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.