OSMOTIC, -Ă, osmotici, -ce, adj. Care ține de osmoză, privitor la osmoză, al osmozei. ◊ Presiune osmotică = presiune statică suplimentară care se manifestă în soluții datorită fenomenului de osmoză. – Din fr. osmotique.

osmotic, ~ă a [At: MARINESCU, P. A. 56 / Pl: ~ici, ~ice / E: fr osmotique] 1 Care ține de osmoză. 2 Privitor la osmoză. 3 (Îs) Presiune ~că Presiune care apare în soluții și care cauzează fenomenul de osmoză.

OSMOTIC, -Ă, osmotici, -ce, adj. Care ține de osmoză, privitor la osmoză, al osmozei. ◊ Presiune osmotică = presiune care apare în soluții și care produce fenomenul de osmoză. – Din fr. osmotique.

OSMOTIC, -Ă, osmotici, -e, adj. Care ține de osmoză, al osmozei. Prin mărirea și scăderea tensiunii osmotice, volumul celulei suferă variațiuni continue. MARINESCU, P. A. 56. ◊ Presiune osmotică = diferență de presiune care trebuie stabilită între o soluție și dizolvantul ei (acesta fiind separat de soluție printr-o membrană semipermeabilă) pentru a împiedica dizolvantul să treacă prin membrană în soluție.

OSMOTIC, -Ă adj. Referitor la osmoză, specific osmozei. ◊ Presiune osmotică = diferența de presiune care există între o soluție și solventul ei, separat de aceasta printr-o membrană semipermeabilă pentru ca solventul să nu poată trece prin membrană în soluție. [< fr. osmotique].

OSMOTIC, -Ă adj. referitor la osmoză. ♦ presiune ~ă = presiune în soluții, determinând fenomenul de osmoză. (< fr. osmotique)

OSMOTIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de osmoză; propriu osmozei. ◊ Fenomen ~ osmoză. Presiune ~că presiune care apare în soluții și provoacă fenomenul de osmoză. /<fr. osmotique

osmotic adj. m., pl. osmotici; f. osmotică, pl. osmotice

osmotic adj. m., pl. osmotici; f. osmotică, pl. osmotice

osmotic adj. m., pl. osmotici; f. sg. osmotică pl. osmotice