Definiția cu ID-ul 893964:
Explicative DEX
ORĂCĂIT, orăcăituri, s. n. Acțiunea de a orăcăi și rezultatul ei; strigăt caracteristic broaștei; orăcăială, orăcăire. ♦ Fig. Amestec de voci, gălăgie. ♦ (Fam.) Plânset, scâncet de copil mic. – V. orăcăi.
Exemple de pronunție a termenului „orăcăit” (1 clipuri)
Clipul 1 / 1