8 definiții pentru ortotest


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ORTOTÉST, ortoteste, s. n. Instrument mecanic, cu pârghii și roți dințate, folosit la măsurarea dimensiunilor pieselor prelucrate. – Orto- + test.

ortotest sn [At: IOANOVICI, TEHN. 377 / Pl: ~e / E: ger Orthotest] Instrument care servește la măsurarea dimensiunilor pieselor fabricate în serie.

ORTOTÉST, ortoteste, s. n. Instrument de măsură mecanic, cu pârghii și roți dințate, folosit la măsurarea dimensiunilor pieselor prelucrate. – Orto- + test.

ORTOTÉST s.n. (Tehn.) Instrument pentru măsurarea dimensiunilor pieselor fabricate în serie. [< germ. Orthotest].

ORTOTÉST s. n. instrument pentru măsurarea dimensiunilor pieselor fabricate în serie. (< germ. Orthotest)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ortotést s. n., pl. ortotéste

ortotést s. n., pl. ortotéste


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

ORTOTÉST (< orto- + test) s. n. Instrument mecanic, cu pârghii și roți dințate, folosit la măsurarea dimensiunilor pieselor prelucrate. Valoarea unei diviziuni pe scara gradată a instrumentului este de 0,0001 mm.

Intrare: ortotest
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ortotest
  • ortotestul
  • ortotestu‑
plural
  • ortoteste
  • ortotestele
genitiv-dativ singular
  • ortotest
  • ortotestului
plural
  • ortoteste
  • ortotestelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)