Definiția cu ID-ul 428708:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ORDALÍE s.f. Probă judiciară în evul mediu, constând în supunerea la diferite încercări (foc, apă fiartă etc.). [Gen. -iei. / < fr. ordalie, cf. frank. ordal – judecată].