Definiția cu ID-ul 378149:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ORANT, -Ă adj. (Liv.) Care se roagă, rugător. // s.m. Efigie funerară reprezentînd persoana îngropată, în genunchi, în atitudine de rugăciune. [Cf. fr. orant, it. orante < lat. orans – rugător].