Definiția cu ID-ul 689878:
Explicative DEX
2) opór n., pl. inuz. oare saŭ urĭ (rudă cu rus. upór, sîrb. upornost, rezistență, și compus ca și opor 1. V. poară, opresc, pri- și ză-por). Olt. Rezistență, împotrivire. A pune opor, a opune rezistență, a te împotrivi. V. picĭor (în prag), price 1, bîhă.