opiu sni [At: CR (1831), 142²/15 / V: (rar) ~um, (îvr) ~ion / E: lat opium, fr opium] 1 Substanță narcotică toxică, extrasă din capsulele unei specii de mac și folosită în industria farmaceutică pentru alcaloizi (morfină, papaverină etc.). 2 Stupefiant pe bază de opiu (1).