opal sn [At: I. NAT. 29 / Pl: ~e și (înv) ~uri / E: ger Opal, lat opalus, fr opale] 1 Piatră semiprețioasă, cu luciu sticlos, incoloră, verde, albastră, albă etc. 2 Țesătură de bumbac subțire și străvezie, albă sau colorată în nuanțe deschise, din care se fac bluze, cămăși, batiste etc.

OPAL, opale, s. n. 1. Piatră semiprețioasă, cu luciu gras sau sticlos, incoloră sau de culoare variată: roșie, verde, albastră, albă-lăptoasă și translucidă sau transparentă. Rîură pe sînu-i mărgele de opal. MACEDONSKI, O. I 253. Mandarinu-n haine scumpe de mălasă vișinie Cu frumoase flori de aur și cu nasturi de opal. ALECSANDRI, P. III 83. ◊ (Poetic) Gerul crește sub cerul de opal și Dunărea se schimbă în pod de argint. BART, E. 308. Noaptea-i albă, luminoasă, Ceru-i boltă de opal. ALECSANDRI, O. 221. 2. Țesătură de bumbac subțire și străvezie, albă sau colorată în nuanțe deschise, întrebuințată pentru bluze, cămăși, batiste etc.

OPAL s.n. 1. Varietate de cuarț amorf, incolor sau de culori variate, folosit ca piatră semiprețioasă. 2. Țesătură subțire și străvezie de bumbac, din care se fac bluze, cămăși etc. [Pl. opale, opaluri. / < fr. opale, cf. germ. Opal, lat. opalus].

OPAL s. n. 1. varietate amorfă de cuarț, de diferite culori, piatră semiprețioasă. 2. țesătură subțire și străvezie de bumbac, din care se fac bluze, cămăși etc. (< fr. opale, germ. Opal, lat. opalus)

OPAL ~e n. 1) Mineral format din siliciu hidratat sau gelatinos, cu aspect de sticlă, divers colorat, întrebuințat la confecționarea obiectelor decorative. 2) Piatră semiprețioasă confecționată din acest mineral. /<germ. Opal, lat. opalus, fr. opale

opal n. piatră scumpă de colori vii și variate: nasture de opal AL.

*opál n., pl. e și urĭ (lat. ópalus, vgr. opállios; it. ópalo și opále). Min. O peatră prețioasă (cŭarț) semitransparentă irizată de un alb lăptos. Există și opal neirizat, alb, galben orĭ cenușiŭ.

opal s. n., pl. opale

opal s. n., pl. opale

opal s. n., pl. opale

opal, (engl.= opal) var. de silice amorfă cu conținut variabil de apă (între 3 – 20%), incolor sau cu culori foarte diferite: galben, ocru, roșu, verde, negru. O. se întâlnește sub formă de mase stalactitice, reniforme, agregate botrioidale, nodule, cruste, părți scheletice diverse, fiind un min. transparent până la opac, cu luciu sticlos, de ceară sau mat, mai moale și mai puțin dens decât cuarțul (D = 5-51/2; G = 1,9 – 2,5). Sunt cunoscute următoarele var.: o. nobil, opalescent, colorat în roșu sau verde și folosit ca piatră semiprețioasă; hidrofanul, poros și tulbure când conține apă, și hialitul, stalactitic sau în globule cu structură sferulitică.