OPACITATE s.f. 1. Stare a lucrurilor opace. ♦ (Fiz.) Mărime egală cu raportul dintre intensitatea radiației incidente pe un corp și intensitatea radiației transmise prin acesta. 2. (Fig.) Incapacitate de a înțelege, de a pătrunde ceva; prostie, mărginire, îngustime de vederi. [Cf. fr. opacité, lat. opacitas].