onoare f. 1. cinste, considerațiune, glorie acordată virtuții, meritului: a dobândi o mare onoare; 2. reputațiune câștigată: a-și apăra onoarea; 3. sentiment al demnității personale ce împinge la fapte curagioase, leale: mergi unde te chiamă onoarea; 4. demonstrațiune de respect: onoare bătrânețelor! 5. pl. onoruri, funcțiuni onorabile, demnități: a aspira la onoruri; onoruri funebre, ceremonii de înmormântare.