2 intrări

17 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OMUȘÓR, (1) omușori, s. m., (2) omușoare, s. n. 1. S. m. Omuleț (1). 2. S. n. Apendice cărnos, mobil și contractil, situat în cavitatea bucală, în partea posterioară a palatului moale; luetă, uvulă. ♦ (Rar) Mărul lui Adam. – Om + suf. -ușor.

OMUȘÓR, (1) omușori, s. m., (2) omușoare, s. n. 1. S. m. Omuleț (1). 2. S. n. Apendice cărnos, mobil și contractil, situat în cavitatea bucală, în partea posterioară a palatului moale; luetă, uvulă. ♦ (Rar) Mărul lui Adam. – Om + suf. -ușor.

omușor [At: (cca 1600-1630) CUV. D. BĂTR. I, 296 / V: (înv) omoș~, omș~, umș~, unș~, (îrg) ulm~, um~, uș~, (reg) m~ sn / Pl: (1-2) ~i, (3-4) ~oare / E: om + -ușor] 1-2 sm Omuleț (1-2). 3 sn Apendice cărnos situat în cavitatea bucală, în partea posterioară a palatului moale Si: uvulă, (reg) împărătuș, limburuș. 4 sn (Rar; determinat prin „mare”) Mărul lui Adam.

OMUȘÓR, omușori, s. m. 1. Omuleț (1). Mai are și omușorul cel cu căciula țuguiată a se juca o zi, două cu dînsul. SADOVEANU, B. 284. Și-i da piste un omușor care ți-a face coastele pîntece. NEGRUZZI, S. I 250. Am un omușor, Șade-ntr-un picior (Curechiul). GOROVEI, C. 126. ♦ Figurină reprezentînd un om în miniatură. Avea fără îndoială, pentru fiecare dificultate, zece portițe de rezervă, prin care să cadă tot în picioare, ca omușorii de celuloid cu un centru de greutate de plumb. C. PETRESCU, C. V. 286. Fă un omușor de ceară. SEVASTOS, N. 10. 2. Apendice cărnos, situat în cavitatea bucală, în partea posterioară a palatului moale; uvulă. Căscă zdravăn de i să văzu omușorul. DELAVRANCEA, S. 244. ◊ (Rar) Mărul lui Adam. De mînie îi juca omușorul ca un cotuleț de copil. CAMIL PETRESCU, O. I 46.

OMUȘÓR ~oáre n. (diminutiv de la om) 1) Prelungire musculară posterioară a cerului gurii; uvulă; gușter; împărătuș. 2) rar Nodul gâtului; mărul lui Adam. /om + suf. ~ușor

omușor m. limbuliță cărnoasă atârnată de cerul gurei. [Lit. omuleț: metaforă curioasă aplicată acestei părți a corpului (ca și la Albanezi: nieridh, omușor, din nier, om); cf. la Malaezi anak lida, omușor, lit. copilul limbei].

omușór n., pl. oare (dim. d. om, ca și alb. nerith, d. ner, om). Limburuș, un apendice cărnos și mobil care atîrnă în fundu guriĭ. V. părătuș; uvular.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

omușor2 (uvulă) s. n., pl. omușoare

omușor1 (rar) (omuleț) s. m., pl. omușori

omușor2 (uvulă) s. n., pl. omușoare

omușor1 (rar) (omuleț) s. m., pl. omușori

omușór (uvulă) s. n., pl. omușoáre

omușór (omuleț) s. m., pl. omușóri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

OMUȘÓR s. (ANAT.) luetă, uvulă, (reg.) gușter, împărătuș, limburuș, mosor, oușor.

OMUȘOR s. (ANAT.) luetă, uvulă, (reg.) gușter, împărătuș, limburuș, mosor, oușor.

Intrare: omușor (apendice)
omușor2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • omușor
  • omușorul
  • omușoru‑
plural
  • omușoare
  • omușoarele
genitiv-dativ singular
  • omușor
  • omușorului
plural
  • omușoare
  • omușoarelor
vocativ singular
plural
Intrare: omușor (om)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • omușor
  • omușorul
  • omușoru‑
plural
  • omușori
  • omușorii
genitiv-dativ singular
  • omușor
  • omușorului
plural
  • omușori
  • omușorilor
vocativ singular
  • omușorule
  • omușore
plural
  • omușorilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

omușor, omușoaresubstantiv neutru

  • 1. Apendice cărnos, mobil și contractil, situat în cavitatea bucală, în partea posterioară a palatului moale. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Căscă zdravăn de i să văzu omușorul. DELAVRANCEA, S. 244. DLRLC
    • 1.1. rar Mărul lui Adam. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
      • format_quote De mînie îi juca omușorul ca un cotuleț de copil. CAMIL PETRESCU, O. I 46. DLRLC
etimologie:
  • Om + sufix -ușor. DEX '09 DEX '98 NODEX

omușor, omușorisubstantiv masculin

  • 1. Omuleț. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: omuleț
    • format_quote Mai are și omușorul cel cu căciula țuguiată a se juca o zi, două cu dînsul. SADOVEANU, B. 284. DLRLC
    • format_quote Și-i da piste un omușor care ți-a face coastele pîntece. NEGRUZZI, S. I 250. DLRLC
    • format_quote Am un omușor, Șade-ntr-un picior (Curechiul). GOROVEI, C. 126. DLRLC
    • 1.1. Figurină reprezentând un om în miniatură. DLRLC
      • format_quote Avea fără îndoială, pentru fiecare dificultate, zece portițe de rezervă, prin care să cadă tot în picioare, ca omușorii de celuloid cu un centru de greutate de plumb. C. PETRESCU, C. V. 286. DLRLC
      • format_quote Fă un omușor de ceară. SEVASTOS, N. 10. DLRLC
etimologie:
  • Om + sufix -ușor. DEX '09 DEX '98 NODEX

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.