opțiuni
  • info

2 intrări

23 de definiții

din care

Explicative DEX

OMUȘOR, (1) omușori, s. m., (2) omușoare, s. n. 1. S. m. Omuleț (1). 2. S. n. Apendice cărnos, mobil și contractil, situat în cavitatea bucală, în partea posterioară a palatului moale; luetă, uvulă. ♦ (Rar) Mărul lui Adam. – Om + suf. -ușor.

OMUȘOR, (1) omușori, s. m., (2) omușoare, s. n. 1. S. m. Omuleț (1). 2. S. n. Apendice cărnos, mobil și contractil, situat în cavitatea bucală, în partea posterioară a palatului moale; luetă, uvulă. ♦ (Rar) Mărul lui Adam. – Om + suf. -ușor.

omușor [At: (cca 1600-1630) CUV. D. BĂTR. I, 296 / V: (înv) omoș~, omș~, umș~, unș~, (îrg) ulm~, um~, uș~, (reg) m~ sn / Pl: (1-2) ~i, (3-4) ~oare / E: om + -ușor] 1-2 sm Omuleț (1-2). 3 sn Apendice cărnos situat în cavitatea bucală, în partea posterioară a palatului moale Si: uvulă, (reg) împărătuș, limburuș. 4 sn (Rar; determinat prin „mare”) Mărul lui Adam.

OMUȘOR, omușori, s. m. 1. Omuleț (1). Mai are și omușorul cel cu căciula țuguiată a se juca o zi, două cu dînsul. SADOVEANU, B. 284. Și-i da piste un omușor care ți-a face coastele pîntece. NEGRUZZI, S. I 250. Am un omușor, Șade-ntr-un picior (Curechiul). GOROVEI, C. 126. ♦ Figurină reprezentînd un om în miniatură. Avea fără îndoială, pentru fiecare dificultate, zece portițe de rezervă, prin care să cadă tot în picioare, ca omușorii de celuloid cu un centru de greutate de plumb. C. PETRESCU, C. V. 286. Fă un omușor de ceară. SEVASTOS, N. 10. 2. Apendice cărnos, situat în cavitatea bucală, în partea posterioară a palatului moale; uvulă. Căscă zdravăn de i să văzu omușorul. DELAVRANCEA, S. 244. ◊ (Rar) Mărul lui Adam. De mînie îi juca omușorul ca un cotuleț de copil. CAMIL PETRESCU, O. I 46.

OMUȘOR ~oare n. (diminutiv de la om) 1) Prelungire musculară posterioară a cerului gurii; uvulă; gușter; împărătuș. 2) rar Nodul gâtului; mărul lui Adam. /om + suf. ~ușor

omușor m. limbuliță cărnoasă atârnată de cerul gurei. [Lit. omuleț: metaforă curioasă aplicată acestei părți a corpului (ca și la Albanezi: nieridh, omușor, din nier, om); cf. la Malaezi anak lida, omușor, lit. copilul limbei].

omușór n., pl. oare (dim. d. om, ca și alb. nerith, d. ner, om). Limburuș, un apendice cărnos și mobil care atîrnă în fundu guriĭ. V. părătuș; uvular.

omoșor sn vz omușor

omșor sm vz omușor

ulmușor sm vz omușor

umșor2 sn vz omușor

umușor sn vz omușor

unșor2 sn vz omușor

ușor2 sn vz omușor

Ortografice DOOM

omușor1 (rar) (omuleț) s. m., pl. omușori

omușor2 (uvulă) s. n., pl. omușoare

omușor2 (uvulă) s. n., pl. omușoare

omușor1 (rar) (omuleț) s. m., pl. omușori

omușor (uvulă) s. n., pl. omușoare

omușor (omuleț) s. m., pl. omușori

ușor1 adj. m., pl. ușori; f. ușoară, pl. ușoare

ușor3 s. m., pl. ușori

Sinonime

OMUȘOR s. (ANAT.) luetă, uvulă, (reg.) gușter, împărătuș, limburuș, mosor, oușor.

OMUȘOR s. (ANAT.) luetă, uvulă, (reg.) gușter, împărătuș, limburuș, mosor, oușor.

Intrare: omușor (apendice)
omușor2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • omușor
  • omușorul
  • omușoru‑
plural
  • omușoare
  • omușoarele
genitiv-dativ singular
  • omușor
  • omușorului
plural
  • omușoare
  • omușoarelor
vocativ singular —
plural —
omoșor
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
umușor
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
ulmușor
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: omușor (om)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • omușor
  • omușorul
  • omușoru‑
plural
  • omușori
  • omușorii
genitiv-dativ singular
  • omușor
  • omușorului
plural
  • omușori
  • omușorilor
vocativ singular
  • omușorule
  • omușore
plural
  • omușorilor
omșor
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

omușor, omușoaresubstantiv neutru

  • 1. Apendice cărnos, mobil și contractil, situat în cavitatea bucală, în partea posterioară a palatului moale. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    sinonime: gușter limburuș luetă mosor oușor uvulă împărătuș
    • format_quote Căscă zdravăn de i să văzu omușorul. DELAVRANCEA, S. 244. DLRLC
    • 1.1. rar Mărul lui Adam. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
      • format_quote De mînie îi juca omușorul ca un cotuleț de copil. CAMIL PETRESCU, O. I 46. DLRLC
etimologie:
  • Om + -ușor. DEX '09 DEX '98 NODEX

omușor, omușorisubstantiv masculin

  • 1. Omuleț. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: omuleț
    • format_quote Mai are și omușorul cel cu căciula țuguiată a se juca o zi, două cu dînsul. SADOVEANU, B. 284. DLRLC
    • format_quote Și-i da piste un omușor care ți-a face coastele pîntece. NEGRUZZI, S. I 250. DLRLC
    • format_quote Am un omușor, Șade-ntr-un picior (Curechiul). GOROVEI, C. 126. DLRLC
    • 1.1. Figurină reprezentând un om în miniatură. DLRLC
      • format_quote Avea fără îndoială, pentru fiecare dificultate, zece portițe de rezervă, prin care să cadă tot în picioare, ca omușorii de celuloid cu un centru de greutate de plumb. C. PETRESCU, C. V. 286. DLRLC
      • format_quote Fă un omușor de ceară. SEVASTOS, N. 10. DLRLC
etimologie:
  • Om + -ușor. DEX '09 DEX '98 NODEX

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.