12 definiții pentru omoform
din care- explicative (8)
- morfologice (3)
- specializate (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
OMOFORM, -Ă, omoformi, -e, adj. (Despre forme ale unor părți de vorbire diferite) Care coincide ca pronunțare. – Din fr. homoforme.
omoform, ~ă a [At: DN3 / Pl: ~i, ~e / E: fr homoforme] (D. forme ale unor părți de vorbire diferite) Care coincide ca pronunțare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
OMOFORM, -Ă, omoformi, -e, adj. (Despre forme ale unor părți de vorbire diferite) Care coincide ca pronunțare. – Din fr. homoforme.[1]
- Var. homoform — LauraGellner
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de mihvar
- acțiuni
OMOFORM, -Ă adj. (Despre unele forme izolate, din cadrul unor părți de vorbire diferite) Care coincide ca pronunțare. [Var. homoform, -ă adj. / < fr. homoforme, rus. omoform].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
OMOFORM, -Ă adj. (despre unele forme izolate, din cadrul unor părți de vorbire diferite) care coincide formal. (< fr. homoforme)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
OMOFORM ~ă (i, e) (despre formele unor părți de vorbire diferite) Care are formă coincidentă în pronunție. /<fr. homoforme[1]
- Var. homoform — LauraGellner
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
homoform, ~ă a vz omoform
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
HOMOFORM, -Ă adj. v. omoform.
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
omoform adj. m., pl. omoformi; f. omoformă, pl. omoforme
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
omoform adj. m., pl. omoformi; f. omoformă, pl. omoforme
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
omoform adj. m., pl. omoformi; f. sg. omoformă, pl. omoforme[1]
- Var. homoform — LauraGellner
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
OMOFORM, -Ă adj. (< fr. homoforme, rus. omoform): în sintagma cuvânt omoform (v.).
- sursa: DTL (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A1) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
omoform, omoformăadjectiv
- 1. (Despre forme ale unor părți de vorbire diferite) Care coincide ca pronunțare. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- homoforme DEX '09 DEX '98 DN