9 definiții pentru omnisciență omnisciință


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OMNISCIÉNȚĂ s. f. Însușirea de a ști totul. ♦ Atribut divin prin care se afirmă că Dumnezeu cunoaște tot. [Pr.: -sci-en-] – Din fr. omniscience, lat. omniscientia.

omnisciență sf [At: ȘĂINEANU / V: (iuz) ~iință / E: fr omniscience, lat omniscientia] (Rar) Însușire de a ști totul.

OMNISCIÉNȚĂ s. f. (Livr.) Însușirea de a ști totul. [Pr.: -sci-en-] – Din fr. omniscience, lat. omniscientia.

OMNISCIÉNȚĂ s.f. (Rar) Calitatea celui omniscient. [< fr. omniscience, lat. omniscientia].

OMNISCIÉNȚĂ s. f. însușirea de a fi omniscient. (< fr. omniscience, lat. omniscientia)

*omnisciénță f., pl. e (lat. științific omniscientia). Calitatea de a ști tot.

omnisciință sf vz omnisciență


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!omnisciénță (-nis-ci-en-/-ni-sci-) s. f., g.-d. art. omnisciénței

omnisciénță s. f. (sil. mf. -sci-), g.-d. art. omnisciénței

Intrare: omnisciență
  • silabație: om-nis-ci-en-ță, om-ni-sci-en-ță info
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • omnisciență
  • omnisciența
plural
genitiv-dativ singular
  • omnisciențe
  • omniscienței
plural
vocativ singular
plural
omnisciință
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.

omnisciență omnisciință

  • 1. Însușirea de a ști totul.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN
    • 1.1. Atribut divin prin care se afirmă că Dumnezeu cunoaște tot.
      surse: DEX '09

etimologie: